Trebuie să colaborăm la scară largă pentru a combate criza alimentară

Potrivit unui raport al Eurasia Group, insecuritatea alimentară afectează până la 1,9 miliarde de persoane (estimare până în noiembrie 2022), fiind cauzată în principal de războiul din Ucraina și accelerată în continuare de schimbările climatice, dar și de COVID-19. Aceste evoluții ar putea duce la un „uragan al foametei” care trebuie evitat pentru a proteja sistemul nostru alimentar global, după cum a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Am discutat cu Frank Terhorst, Head of Strategy & Sustainability la Bayer AG, Divizia Crop Science, despre criza alimentară emergentă.

Frank, raportul Eurasia Group afirmă că "dintre toate implicațiile războiului dintre Rusia și Ucraina, subiectul care nu primește suficientă atenție este impactul asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial". Ești de acord? 

Da, sunt complet de acord. În timp ce populația Ucrainei se confruntă cu un coșmar continuu, invazia rusă a declanșat o criză alimentară iminentă care necesită atenția noastră și o acțiune imediată. Războiul a scos sistemul alimentar global de pe axa sa, riscând un dezastru umanitar. Această schimbare se adaugă la perturbările deja existente, cu prețuri record la alimente pe care mulți oameni din țările mai sărace nu și le mai pot permite. Acum avem motive să credem că este foarte probabil să se producă o întrerupere masivă a aprovizionării - cu consecințe grave pentru milioane de oameni. 

Raportul Eurasia subliniază faptul că sistemele noastre alimentare au fost deja puse la încercare de numeroase amenințări, inclusiv schimbările climatice și COVID-19. Odată cu războiul din Ucraina, intră în joc și alte aspecte care agravează problema. Poți explica de ce este o problemă atât de complexă și dacă există o amenințare specifică care reprezintă cel mai mare risc pentru securitatea alimentară? 

O combinație de factori amenință securitatea alimentară și contribuie la foametea din lume. Creșterea costurilor cu energia și îngrășămintele pentru fermieri, criza climatică care distruge recoltele și impactul pandemiei COVID-19 exercită o presiune enormă asupra sistemului alimentar mondial. 

Ucraina este unul dintre cei mai importanți furnizori de grâu, porumb, uleiuri și alte produse de bază pentru întreaga lume. În mod tradițional, țara a asigurat aprovizionarea cu alimente a unor părți din Orientul Mijlociu și Africa de Est, iar Programul Alimentar Mondial primește în mod normal mai mult de jumătate din cereale din Ucraina. Înainte de război, USDA estima că exporturile de cereale ale Ucrainei vor crește puternic până la 14% din totalul mondial. În prezent, Ucraina nu va putea contribui în mod adecvat la exporturile mondiale de alimente. Fermierii muncesc din greu pentru a se asigura că va exista o recoltă mai târziu în acest an, dar acest lucru va fi pus în pericol dacă zonele de conflict se extind în zonele agricole. 

Raportul sugerează că mai multe politici ar putea contribui la asigurarea echității alimentare și a accesului la alimente, cum ar fi menținerea comerțului cu produse agricole deschis și asigurarea accesului la stocurile existente de la producători importanți, cum ar fi India și China. Sunt acestea cele mai importante acțiuni pentru a atenua problema pe termen scurt? 

Este clar că doar piața nu va rezolva impactul imediat al războiului rusesc asupra sistemului alimentar global. Avem nevoie de o acțiune îndrăzneață între sectorul public și cel privat pentru a preveni o criză umanitară mai amplă. Trebuie să intervenim rapid în calitate de companii, guverne și organizații internaționale pentru a asigura securitatea alimentară. 

Există patru acțiuni imediate pe care le putem întreprinde împreună:  

1. Sprijinirea recoltării în zona de război și evitarea oricăror măsuri care ar putea perturba comerțul alimentar global și ar afecta negativ securitatea alimentară globală. 
2. Separarea bunurilor esențiale de cele neesențiale. Trebuie să găsim un echilibru între necesitatea unor sancțiuni economice puternice împotriva Rusiei și nevoia de a menține nivelurile recente de producție alimentară pentru a evita o catastrofă. Cred că ambele sunt posibile. 
3. Colaborare la scară largă. Trebuie să îndemnăm toate părțile relevante să protejeze produsele alimentare și produsele conexe ca fiind esențiale și să sprijine furnizarea acestora, în special în țările dependente de importuri. Acesta este un apel adresat țărilor pentru a-și elibera stocurile de cereale pe piață și pentru a sprijini eforturile de combatere a foametei ale Programului Alimentar Mondial. 
4. În cele din urmă, guvernele și companiile trebuie să se asigure că micii fermieri și fermierii de subzistență primesc sprijin deplin pentru a-și spori producția agricolă.

Alte două pârghii menționează necesitatea de a reduce pierderile de alimente în lanțul de aprovizionare și de a sprijini micii fermieri. Cum poate contribui un lider în domeniul agriculturii, precum Bayer, la luarea de măsuri în aceste domenii? Și unde altundeva mai poate contribui Bayer? 

Bayer sprijină în mod activ reducerea pierderilor de alimente pe teren și în lanțul de aprovizionare. În medie, aproximativ o treime din fructe și legume se pierd în timpul producției sau al transportului - unul din trei mere pur și simplu nu ajunge în magazin. Acest lucru se întâmplă din cauza dăunătorilor și agenților patogeni din câmp care amenință recoltele, însă produsele de protecție a culturilor le pot ajuta să reziste la transport și la umiditate - ceea ce este esențial pentru lanțul de aprovizionare cu alimente. 

Cele 550 de milioane de mici fermieri din lume produc aproximativ 80% din alimentele din țările în curs de dezvoltare, însă randamentele lor rămân adesea cu mult sub potențialul lor. Vrem să ajungem la 100 de milioane de mici fermieri până în 2030, crescându-le productivitatea prin furnizarea de instruire, îndrumare și acces la semințe inovatoare și „unelte” pentru protecție a culturilor.

De asemenea, investim masiv în noi soluții agricole pentru fermieri. În 2021, am investit peste 5 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare. 2 miliarde de euro din bugetul total pentru cercetare și dezvoltare au fost alocate pentru dezvoltarea unor soluții agricole mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai rezistente și mai inteligente din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, care să sporească productivitatea, să reducă munca solului și să minimizeze pierderile de recoltă. Aceasta include metode de agricultură digitală pentru evaluarea și optimizarea compoziției solului, a umidității, a conținutului de nutrienți, a condițiilor meteorologice, a soiurilor de semințe și a multor alte elemente necesare pentru a obține producție mai mare.

În cele din urmă, lupta împotriva lipsei de alimente include și lupta împotriva schimbărilor climatice. Agricultura are un rol major în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului asupra mediului, în promovarea biodiversității și în creșterea rezilienței sistemelor alimentare. Acum este momentul să prevenim crizele de foamete prin creșterea productivității durabile. Prima noastră Inițiativă Globală de Colaborare în domeniul Carbonului, centrată pe fermieri, bazată pe știință și pe colaborare digitală, stimulează adoptarea de practici agricole inteligente din punct de vedere climatic.

Există îngrijorarea că necesitatea de a planta mai mult și de a defrișa mai multe terenuri ar putea duce la o nouă întârziere în adoptarea practicilor agricole durabile, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la creșterea prețurilor la alimente. Își va pune într-adevăr această criză amprenta asupra sustenabilității?

Deocamdată, accentul se pune pe furnizarea de sprijin rapid în timp de război. Dar acest lucru nu înseamnă că vom face compromisuri în ceea ce privește sustenabilitate. Dacă războiul ne învață un lucru, acesta este nevoia urgentă de a transforma sistemele alimentare și de a investi într-un viitor durabil al agriculturii. Un viitor care să permită familiilor și comunităților să se hrănească singure și să scape de dependență. Un viitor care ajută la limitarea încălzirii globale, permițând culturilor să se dezvolte în timp ce se folosesc mai puține resurse. 

Pe termen mediu și lung, inovațiile în agricultură vor fi indispensabile pentru a furniza suficientă hrană pentru populația mondială în creștere. Acestea îi vor ajuta pe fermieri să obțină producții mai mari de pe o suprafață mai mică, să se adapteze la schimbările climatice și să devină mai puțin dependenți de îngrășămintele cu azot. Avem mai multe inițiative și proiecte care ilustrează modul în care ne străduim să creăm un sistem alimentar mai rezistent și independent pe termen mediu și lung, cum ar fi inițiativele noastre privind emisiile de carbon.

Și, în cele din urmă, crezi că instituțiile internaționale, guvernele, sectorul privat, societatea civilă și alții vor lucra împreună - ceea ce este extrem de necesar - pentru a atenua "uraganul foametei"? 

În această situație, trebuie să acționăm împreună, în calitate de companii, guverne și organizații internaționale, pentru a asigura securitatea alimentară. Pot spune că suntem mai mult decât pregătiți să facem partea noastră și să ne recunoaștem responsabilitatea ca actor cheie în sistemul alimentar global. Dar niciun actor nu poate face acest lucru de unul singur - avem nevoie de o acțiune curajoasă de colaborare pe scară largă pentru a combate criza alimentară. Eliminarea foametei este unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Sunt convins că, dacă ne unim ca o comunitate internațională și recunoaștem că hrana este un bun esențial pentru omenire, putem depăși barierele existente în calea securității alimentare și putem eradica foametea în întreaga lume.